Diagnosticul infertilitatii masculine

Infertilitatea nu este o problema a „ei” sau a „lui”, este o problema a cuplului si trebuie tratata ca un intreg. De multe ori insa acest aspect se trece cu vederea si vedem cazuri in care doar pacienta are investigatii facute iar partenerul nu are nici o analiza efectuata pe motiv ca: „el nu are nimic”, „am zis sa vedem ca este totul bine la mine si apoi vine si el”, „el a mai obtinut sarcini cu alte femei in tinerete” s.a.m.d. Acest lucru nu face decat sa destabilizeze psihologic cuplul, impregnand sentimentul de vinovatie si neputina asupra pacientei sau mai rau se amana o perioada lunga de timp diagnosticul corect si complet al infertilitatii determinand asfel si scaderea ratei de succes.

De multe ori singurul lucru pe care il prezinta pacientul este o spermograma. Insa, cand discutam despre diagnosticul infertilitatii masculine trebuie sa luam in calcul mai multi parametrii, nu doar o simpla spermograma. Un alt aspect important este modul de efectuare a spermogramei deoarece spermograma este o analiza a carei acuratete depinde de experienta celui ce o efectueaza si de criteriile utilizate pentru interpretare. In 2010 OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) a definit niste criterii stricte pentru spermograma ce trebuie respectate pentru a putea stabili un diagnostic corect.

In momentul in care avem de a face cu infertilitate de cauza masculina trebuie sa stabilim si posibilile cauze: cauze pretesticulare (stimularea inadecvata a testiculelor de catre hormonii de la nivel cerebral), cauze testiculare (afectiuni ale testiculelor) si cauze posttesticulare (obstructii, afectarea ejacularii si disfunctiile erectile).

Care sunt principalele afectiuni asociate cu infertilitatea masculina?

Criptorhidismul (absenta coborarii fiziologice a testiculului in scrot)
Varicocelul
Traumatisme testiculare
Torsiuni ale testiculelor
Infectii ale testiculelor, epididimului, prostatei sau veziculelor seminale
Interventii chirurgicale ce intereseaza testiculele sau canalul inghinal
Tratamente pentru afectiuni oncologice: Chimioterapie/Radioterapie
Tumori testiculare

Care sunt principalii factori de risc asoctiati cu infertilitatea de cauza masculina?

Varsta
Stilul de viata (consumul de tutun, alcool sau droguri)
Sedentaritatea si obezitatea
Cresterea temperaturii de la nivelul testiculelor: sauna in mod frecvent, expunerea la caldura constanta la locul de munca (brutarii, bucatarii, soferi profesionisti)
Expunerea la radiatii

De ce este importanta anamneza amanuntita a pacientului si ce informatii ne poate aduce?

Anamneza poate aduce informatii importante privind factorii etiologici ai infertilitatii precum si posibili factori de risc ce ar putea fi corectati prin inlaturarea lor.Va vom da cateva exemple de situatii ce pot influenta fertilitatea pacientului si care de multe ori sunt trecute cu vederea: pacient nascut prematur sau din mama expusa la radiatii, testiculele necoborate la nastere, reducerea volumului testicular uni sau bilateral, oreionul din copilarie/adolescenta cu afectare testiculara, accidente ce intereseaza zona genitala, operatiile de hernie inghinala, expunerea la pesticide, ingrasaminte si alte substante utilizate in agricultura, expunerea la lacuri, vopsele si diluanti.

Un alt aspect sensibil asupra caruia daca nu se insista multi pacienti nu il mentioneaza este prezenta unei disfunctii erectile, libidou scazut sau ejacularea precoce. Toate aceste aspecte pot reprezenta semnale de alarma ce arata dereglari hormonale corectabile.

Spermograma: cand, cum si ce ne arata?

Cand? Spermograma este o analiza esentiala in diagnosticul infertilitatii de cuplu, de aceea orice cuplu ce se confrunta cu probleme de infertilitate trebuie sa efectueze o spermograma intr-un centru de Reproducere Umana Asistata. Prezenta unei spermograme in parametrii normali nu certifica faptul ca acel cuplu va obtine garantat o sarcina. Spermograma trebuie interpretata in context clinic tinand cont si de alte afectiuni prezente la pacient.

Cum? Proba se recolteaza, de preferat, la sediul clinici in recipiente speciale date de clinica. De ce sunt importante aceste doua aspecte? Recipientul este important pentru a nu exista o contaminare bacteriana ce ar influenta spermocultura si pentru faptul ca unele recipiente sunt facute din materiale ce sunt toxice pentru spematozoizi. Abstinenta sexuala a pacientului ar trebui sa fie intre 2-5 zile. De ce este important acest aspect? Testiculele dumneavoastra produc in mod constant spermatozizi ce sunt depozitati in epididim. Rezervorul spermatozoizilor se umple in aproximativ 2-3 zile, deci daca recoltati cu abstinenta mai mica de 2 zile vom avea ca rezultat mai putin spermatozizi decat aveti in mod normal la o capacitate maxima a rezervorului.Este bine sa aveti o abstinenta mai mare de 5-7 zile? Raspunsul este clar NU! Cu cat spermatozoizii stagneaza mai mult in rezervor cu atat vom avea o mobilitate mai scazuta a lor si multi spermatozoizi morti.

Sfaturi practice:

Nu utilizati lubrefianti sau prezervative cand doriti sa recoltati deoarece influenteaza negativ rezultatul
Tineti aproape recipientul de recoltare pentru a nu pierde primul ejaculat. In primul ejaculat se afla o cantitate importanta de spermatozoizi de calitate. Daca ati pierdut primul ejaculat, anuntati embriologul si reprogramati o noua spermograma pentru a avea un rezultat complet
Cand doriti sa efectuati o noua spermograma de control sau de verificare a unui tratament, fiti atent sa aveti acelasi numar de zile de abstinenta ca prima spermograma si sa utilizati acelasi centru de analiza, altfel acuratetea comparatiei scade.

Ce ne arata spermograma

Concentratia. Arata cati spermatozoizi sunt intr-un mililitru de ejaculat. Limita inferioara este de 15milioane/ml. Tot ce este sub aceasta valoarea este denumita oligosoospermie. Lipsa completa a spematozoizilor se numeste azoospermie iar prezenta doar catorva spermatozoizi se numeste criptozoospermie.

Motilitatea. Spermatozoizii sunt incadrati in diverse grade de motilitate in functie de capacitatea lor de a „innota”. Cand mai putin de 32% din spermatozoizi sunt motili vorbim despre astenozoospermie.

Morfologia. Forma si dimensiunea spermatozoizilor este analizata cu ajutorul unei coloratii speciale. Pentru a putea spune ca pacientul are o morfologie in limite normale, trebuie ca minim 4% din spermatozoizi sa fie normali. Cand morfologia este sub valoarea de 4% discutam despre Teratozoospermie.

Leucocitospermia. Prezenta de leucocite in sperma peste valoarea de 1milion/ml este considerata anormala si denota de cele mai multe ori o infectie. De ce este important de verificat acest lucru? Pentru ca ne poate atrage atentia asupa unei infectii si pentru ca leucocitele produc radicali liberi de oxigen ce altereaza spermatozoizii.

MAR testul. Acest test verifica prezenta anticorpilor antispermatici. Cum si cand apar acesti anticorpi? Ori de cate ori spermatozoizii intra in contact cu sistemul imun al pacientului: in cazul traumatismelor testiculare, operatii de varicocel, operatii de hernie inghinala. Cand sunt prezenti mai mult de 50% atunci au o semnificatie clinica importanta. Acesti anticorpi determina o aglutinare a spermatozoizilor impiedicand peneretrarea si progresia prin glera cervicala sau penetrarea ovocitului.

Ce tratamente pot fi utilizate in functie de rezultatul spermogramei

Tratament hormonal

In unele cazuri, cand conditiile o permit, se poate utiliza o stimulare hormonala a testiculelor cu scopul de a imbunati numarul si mobilitatea spermatozilor. Este foarte important ca acest tratament sa fie urmat cu strictete cel putin 3 luni de zile si, concomitent, pacientul sa isi imbunatateasca stilul de viata (consum de fructe si legume, sport regulat, renuntatea la tutun si consum cronic de alcool). Pe langa tratamentul hormonal si imbunatatirea stilului de viata pacientul poate utiliza suplimente alimentare pentru imbunatatirea calitatii spermei.

Inseminare intrauterina (IUI)

Pentru cazurile cu infertilitate de cauza necunoscuta sau in cazul unei afectari minore a spermogramei, inseminarea intrauterina este procedura de electie.

Fertilizarea in vitro conventionala (FIV conventional)

Pentru cazurile ce prezinta indicatie de FIV, fertilizarea conventionala se poate utiliza daca spermograma este in parametri normali.

Injectia intracitoplasmatica de spermatozoizi (ICSI)

In cazul in care spermograma este puternic afectata (teratozoospermie, oligozoospermie importanta, astenozoospermie importanta) tehnica ICSI este obligatorie. Prin aceasta tehnica, embriologul va alege cei mai buni spermatozoizi si ii va injecta controlat in fiecare ovocit matur extras de la partenera. Astfel, procesul de fertilizare este optimizat avand un control asupra spermatozoizilor ce vor fertiliza ovocitele.

Injectie intracitoplasmatica de spermatozizi alesi pre criterii morfologice (IMSI)

Aceasta tehnica este utilizata la o categorie restransa de pacienti unde spermograma este extrem de afectata sau cand rata de fertilizare la o procedura de FIV anterioara( la care s-a utilizat ICSI) a fost mica. Diferenta dintre ICSI si IMSI nu este decat in puterea de magnificatie (marire) a microscopului. Daca la ICSI imaginea este magnificata undeva de 400-600 de ori, la IMSI poate ajunge la 6400. Acest lucru este important pentru ca la asemenea magnificatii embriologii pot decela mici anomalii ale spermatozoizilor, cum ar fi prezenta de vacuole ce denota indirect un spermatozoid de mai slaba calitate.

Biopsia testiculara
Pentru cazurile cu azoospermie de cauza obstructiva sau rareori si pentru cazurile de azoospermie nonobstructiva biopsia testiculara permite obtinerea unor spermatozoizi viabili ce pot fi utilizatie pentru fertilizarea in vitro.